Aviația ultraușoară este domeniul aviației cu cea mai mare apropiere de cei a
căror pasiune este zborul, zbor care în zilele noastre este posibil așa cum au visat oamenii din
cele mai vechi timpuri ale omenirii, când se minunau privind zborul păsărilor.
Acest domeniu aparține oamenilor pasionați de zbor care, sustinuți de
libertățile conferite de reglementările în vigoare, promovează, proiectează, construiesc, întrețin
și pilotează aceste aeronave, pe baza inovațiilor, invențiilor și tehnologiilor performante de
ultimă oră, multe dintre ele preluate de aviația mare după ce acestea și-au dovedit viabilitatea
prin aeronavele ultraușoare.
Aeronavele ultraușoare au cel mult două locuri și reprezintă forma cea mai
accesibilă de a zbura în condiții de siguranță și la cele mai mici costuri din întreaga aviație.
Acestea sunt cu sau fară motor, respectiv aeronavele ultraușoare motorizate
(ULM) și aeronavele ultraușoare nemotorizate (AUN) și sunt: avioane, motodeltaplane, motoparapante,
elicoptere, girocoptere și dirijabile, respectiv planoare, deltaplane, parapante, giroplanoare și
baloane.
Aeronavele ultraușoare au început să apară în România din anul 1974 când la data
de 15 martie a aceluiași an la Arad a fost efectuat de către pilotul planorist Arpad Kiss primul
zbor cu un deltaplan, construit de acesta împreună cu Nicolae Vlad.
Aviația ultraușoară a fost sprijinită de statul român încă de la apariția
acesteia, chiar înainte de anul Revolutiei din 1989, întrucât este considerată promotoare pentru
aviație.